Restaurarea unei piese de mobilier stil, vitrină Vernis Martin

Vernis Martin este un tip (sau un număr de tipuri) de lacuri orientale (japoneze, chinezeşti) sau imitație a lor numit după frații francezi Martin din secolul al XVIII-lea.

În special  vitrinele erau piese de mobilier cu geamuri curbate şi lăcuite în stil oriental, care în funcţie de formă, stilul picturii (reprezentând scene din viaţa mondenă aristocratică), stucaturile, modelele decorative, ornamentele din bronz turnate sau stuc specifice anumitor perioade pot fi de tipul Louis al XIII-lea, al XIV-lea, al XV-lea sau al XVI-lea. Aceasta deoarece fraţii Martin au fost numiţi  “vernisseurs du roi”. 

Astfel de vitrine se întâlnesc în palate, muzee iar strălucirea, lustruirea și transluciditatea lor obligă la admirație. Sunt lucrări delicate, “pudrate” și ondulate, poleite cu aur sau foiţă de aur, cu flori acoperite cu email transparent. Au rămas exemplare originale din cele realizate de fraţii Martin în secolul al XVIII-lea. Restaurarea lor se realizează de meşteri specializaţi numai pe acest tip de lucrări, numiţi ebenişti şi care posedă nu numai ştiinţa şi abilităţile dar şi o anumită cultură în acest sens.

În ţară, câteva exemplare pot fi admirate în interioarele din clădirea Ambasadei Franţei la Bucureşti. Mai multe exemplare au fost realizate în secolul XIX, cum este şi cel pe care proprietarii au dorit să îl recondiţioneze şi care poate fi asimilat ca având stilul Louis al XV-lea.

Stilul Louis al XV-lea

Acest stil se caracterizează, aşa cum se poate observa şi în cazul expus, prin ornamente specifice gen cochilii de scoici, ghirlande de flori şi frunze delicate, lujere cu frunze şi fructe.

Piesele de mobiler au picioarele uşor curbate, în formă de picior de căprioară, sunt tapiţate, cu scheletul vizibil, sculptate şi pictate, fiind apoi aurite.

Vitrina care urma să fie restaurată are ornamente din stuc cu accente aurite. Elementele de decor erau parţial distruse. Tapiţeria era deasemenea ruptă pe alocuri şi într-o stare precară. Aceste stricăciuni s-au produs în timp. Forma atipică a piesei, fragilitatea sa (geamuri subţiri), toate acestea fac deosebit de complicat transportul şI eventual mutarea.

Lucrarea de recondiţionare a fost încredinţată restauratorului de mobilier Marius Costin Olteanu.

În urma analizării şi evaluării piesei a fost luată decizia de a nu se reface pictura, ci numai curăţarea sa, aceasta constituind alt tip de lucrare.

Etape de lucru

Au fost necesare numeroase intervenţii realizate în etape, întregul proces de restaurare durând circa 6 luni.

Etape:

Stabilizarea elementelor decorative existente

Refacerea elementelor de decor parţial distruse

Mulaj şi refacerea ornamentelor lipsă.

Refacerea elementelor de tâmplărie (uşă, broaşte).

Refacerea elementelor de prindere din lemn a geamurilor.

Curăţare panou frontal.

Curăţare şi vernisare pictură

Revopsire.

Repoleire decoraţii şi ornamente.

Înlocuire tapiţerie.

Antichizare.

Foto: Ion Diamandi