În cea mai exclusivistă zonă din ţară a fost realizat un proiect cultural, muzeul MARe. Situat pe Bulevardul Primăverii la numărul 15, este un muzeu de artă contemporană găzduit într-o clădre nouă, modernă.
Este un fapt pozitiv că în acest cartier, odinioară eminamente rezidenţial cu case tip vilă, apare un proiect cultural, un muzeu deosebit de modern şi de nivel înalt.
Mică istorie
După 1990, au apărut mai mult clădiri noi, inclusiv blocuri, sedii de bănci, notariate, avocatură, clinici medicale, care au alterat arhitectura şi stilul local au zonei din apropierea parcului.
Clădirea noului muzeu a luat naştere prin demolarea uneia dintre vilele interbelice de aici, o casă cu elemente de arhitectură apuseană (maur) şi cu “poveste”. De altfel, chiar dacă nu s-au mai păstrat urme, prezentarea muzeului în cadrul unui tur ghidat, nu omite de a folosi povestea casei în scopul creşterii atractivităţii, precizându-se că aici a locuit celebrul personaj Ana Pauker, unul dintre temuţii conducători ai Partidului Comunist din epoca proletcultistă, precum şi existenţa unor interesante tuneluri subterane sub construcţie.
Chiar dacă proiectul muzeului este unul de succes nu ne împiedică să ridicăm un semn de întrebare asupra demolării unei case istorice cu valoare arhitecturală. Nu avem informaţii şi date pentru o discuţie despre cum s-a dat autorizaţia de demolare, în schimb, putem remarca faptul că noua clădire, deşi cu o arhitectură modernă şi foarte interesantă, nu se potriveşte deloc cu stilul cartierului.
Proiectul de arhitectură
Proiectul de arhitectură, realizat de Youssef Tohme Architects & Associates este un monobloc unitar din cărămidă închisă la culoare așezat deasupra unui spațiu complet vitrat. Holul rezultat este foarte generos și deschis către stradă.
Sunt folosite toate ingredientele care atestă un spaţiu modern, cu instalaţii şi sculpturi atât în exterior cât şi în interior, inclusiv cu sonorităţi ambientale, un fel de spaţiu public, toate prevestind un muzeu cu opere de artă modernă.
Un interesant sistem de scări exterioare dar care pătrund şi în interior asigură împreună cu liftul transparent circuitul principal de vizitare. Sunt trei niveluri şi o suprafaţă de aproape 1600 metri pătraţi în care se regăsesc expuse lucrările de artă – tablouri, sculpturi, instalaţii.
Este un spațiu dinamic, interesant şi uneori surprinzător prin golurile interioare şi diferitele supante. Paleta de culori (alb, negru, gri) şi puţinele materiale folosite dau o notă frustă minimalistă interiorului dar care este însoţită de volumetrii spectaculoase.
O terasă pe acoperiş oferă priveliştea splendidă a cartierului în care încă predomină frumoasele case vechi, nu puţine fiind renovate.
Operele de artă
Existenţa acestui gen de muzeu este binevenită la noi inclusiv prin faptul că în prezent sunt foarte mulţi artişti vizuali extrem de talentaţi care găsesc puţine oportunităţi de a-şi prezenta lucrările.
Lucrări de artă modernă – Florian Mitroi
Am vizitat muzeul într-o zi atipică, de sărbătoare când alte muzee, de stat, sunt închise. Un avantaj în cazul unui muzeu privat, cum este acesta.
Şi chiar dacă biletul de intrare este considerabil mai scump, o vizită merită oricând. Extrem de multe lucrări sunt extrem de interesante şi valoroase, există şi artişti străini.
Se observă o înclinaţie spre operele avangardiste. Dat fiind faptul că expoziţiile sunt schimbate după un timp, ar fi bine ca aceste lucruri şi în special noutăţile să fie comunicate din timp şi în permanenţă.
La ultimul nivel, “pour la bonne bouche”, câteva lucrări excepţionale încununează expoziţia. Sunt semnături cu mare greutate: Ion Ţuculescu, Horia Bernea, Alma Redlinger.
O notă specială pentru cele două lucrări ale lui Ţuculescu. În urma rezultatelor de la ultimile licitaţii de opere de artă autorul este cotat pe locul 4 cu cele mai mari preţuri obţinute.
Iar dacă tot am întâlnit aceşti mari artişti, o părere de rău că alături de ei lipsesc şi alţii de mare anvergură, cu multe opere realizate, aproximativ cam în aceeaşi perioadă: Constantin Piliuţă, Ion Pacea, Aurel Acasandrei, Sabin Bălaşa, etc. Deasemenea un mare absent pentru un muzeu de artă recentă este deja celebrul Adrian Ghenie.
Foto: Ion Diamandi