În prezent, tot mai multe persoane aleg să realizeze o locuinţă cu subsol parţial, încercând astfel să mărească suprafaţa utilă. Să vedem care sunt însă avantajele şi dezavantajele acestuia.
Mai bine de jumătate din clădirile noi au infiltraţii la nivelul subsolului, la nici trei ani de la construcţie. Astfel, o izolare corectă a fundaţiei şi subsolului capătă o importanţă majoră. Din acest motiv specialiştii recomandă folosirea de materiale de calitate şi să apelaţi la profesionişti care să ofere şi garanţie lucrărilor.
Cum se realizează subsolul casei
Subsolul reprezintă spaţiul construit sub cota zero a unei clădiri şi poate fi îngropat în totalitate în sol sau nu (demisol). De asemenea, poate fi total, atunci când se întinde pe toată suprafaţa clădirii şi se constituie şi ca fundaţie, sau parţial, când este realizat doar pe o porţiune din suprafaţa clădirii, de obicei pe jumătate din aria de fundare. Indiferent de tipul structurii pe care o alegeţi, subsolul se prevede pe contur cu pereţi din beton monolit sau chiar din panouri mari prefabricate.
În cazul structurilor cu diafragme, acestea se continuă în pereţii subsolului, iar rigiditatea şi capacitatea lor portantă trebuie să fie cel puţin egale cu cea a parterului. Dacă folosiţi structura în cadre, atunci stâlpii trebuie să se continue până la fundaţii. În ceea ce priveşte pereţii interiori ai subsolului (dacă doriţi să îl compartimentaţi), aceştia pot fi din materiale uşoare (zidărie, panouri prefabricate) sau din beton monolit. Se recomandă ca grosimea minimă a pereţilor de subsol portanţi sau autoportanţi din beton monolit să fie de 30 cm, pentru cei exteriori, respectiv de 20 cm, pentru cei interiori. Zidurile exterioare trebuie să aibă adâncimea sub limita de îngheţ, recomandabil între 80 şi 100 cm, şi se tencuiesc şi izolează contra umezelii. După ce am trecut în revistă cam ce presupune un subsol, să vedem care sunt avantajele şi dezavantajele unui subsol parţial.
În cazul unei case vechi, existenţa unui subsol o face mai valoroasă. Există şi posibilitatea ca subsolul să fie amenajat dar, deasemenea, mare atenţie la infiltraţiile de apă. În cazul construcţiilor din cărămidă, nu de puţine ori tavanul subsolului este boltit iar în cazul amenajării subsolului, acest aspect contribuie la o notă în plus a ambientului.
Avantaje
Aşa cum am spus, subsolul parţial reprezintă spaţiul construit sub cota zero a clădirii, însă nu pe toată suprafaţa, ci doar pe o porţiune, în funcţie de utilitatea pe care doriţi s-o daţi acestuia.
Astfel veţi mări suprafaţa utilă a locuinţei, fără a ridica costurile considerabil, aşa cum este în cazul unui subsol total. De multe ori – trebuie să recunoaştem – nici nu este nevoie de atât de mult spaţiu în partea de jos a casei.
Un avantaj important al subsolului parţial constă în faptul că veţi putea folosi la maximum suprafaţa utilă a casei. De exemplu, veţi scăpa de tot ceea ce înseamnă spaţii tehnice şi de depozitare din zona parterului sau a etajului. Suprafaţa lui poate fi amenajată în aşa fel încât să puteţi depozitata alimente, vinuri sau alte produse, şi asta pentru că, aici, temperatura este constantă pe tot parcursul anului, iar investiţia va fi minimă în ceea ce priveşte ventilaţia şi încălzirea. Subsolul este spaţiul ideal pentru amenajarea unei crame. În plus, o astfel de soluţie va echilibra temperatura şi în spaţiul de deasupra. Veţi scăpa astfel de mirosurile neplăcute de varză acră sau murături din casă şi veţi reduce în acelaşi timp şi factura de întreţinere.
De asemenea, puteţi amenajata şi o cameră tehnică, în sensul că aici se pot monta centrala termică, precum şi alte instalaţii şi automatizări necesare confortului din casă. Nu în ultimul rând, subsolul parţial poate găzdui maşina de spălat şi chiar o mică uscătorie, asta în cazul în care veţi asigurata o ventilare suficientă a spaţiului. Rezumând, putem spune că subsolul, în general, reprezintă o alternativă la mansardă, sau chiar la un etaj al casei, mai ales dacă din diferite motive nu faceţi un nivel în plus.
Dezavantaje
Când vine vorba despre dezavantajele subsolului parţial, ne vom referi în primul rând la costuri. O astfel de extensie a casei implică şi o redimensionare a structurii, ceea ce înseamnă că veţi folosi mai mult beton, fier şi alte materiale de construcţie. Acest lucru se traduce în cheltuieli mai ridicate în final. Specialiştii spun că, în funcţie de cât de mare doriţi să fie suprafaţa subsolului, de adâncime şi de materialele pe care le folosiţi, costul construcţiei poate creşte cu 5 – 6%.
Apoi, un alt aspect important care necesită cheltuieli suplimentare este hidroizolarea şi ventilarea, umezeala fiind un factor ce nu trebuie neglijat în această situaţie. Pe lângă faptul că poate determina apariţia igrasiei şi a mucegaiului, pune în pericol chiar integritatea structurii. În acest sens va trebui să folosiţi materiale termo şi hidroizolatoare de calitate, iar lucrările ar trebui făcute de către persoane profesioniste.
Foto: Pinterest